Comentarii pentru: Ţintirea inflaţiei sau ţintirea cursului valutar – ce este mai important pentru Republica Moldova? http://expertgrup.wordpress.com/2008/07/21/tintirea-inflatiei-sau-tintirea-cursului-valutar-%e2%80%93-ce-este-mai-important-pentru-republica-moldova/ Centrul Analitic Independent Tue, 11 Nov 2008 17:31:13 +0000 http://wordpress.com/ hourly 1 de: Adrian http://expertgrup.wordpress.com/2008/07/21/tintirea-inflatiei-sau-tintirea-cursului-valutar-%e2%80%93-ce-este-mai-important-pentru-republica-moldova/#comment-6 Adrian Tue, 11 Nov 2008 17:31:13 +0000 http://expertgrup.wordpress.com/?p=30#comment-6 De fapt, nici una din aceste doua politici nu mi se pare rezonabila si bine argumentata, atit din punct de vedere teoretic cit si din punct de vedere practic. Mai mult, pentru republica Moldova si alte tari in curs de dezvoltare ele nu prea sunt binevenite. Voi argumenta parerea mea in cele ce urmeaza. Ar fi bine in primul rind de definit un regim de tintire a inflatiei, care presupune in totalitatea sa urmatoarele: 1. anuntul public pe termen scurt sau mediu al tintei inflatiei; 2. scopul primordial de a mentine stabilitatea preturilor - scop caruia restul scopurilor se supun; 3, o strategie bine definita; 4. un grad ridicat al transparentei strategiei folosite prin publicarea regulata a planurilor, obiectivelor si deciziilor autoritatilor monetare; 5, responsabilitatea bancii pentru atingerea obiectivelor propuse; 6. independenta integrala operativa si decizionala a bancii de guvern. Acum, nici nu ma voi osteni sa comentez care dintre aceste puncte sunt respectate si care nu lasind asta la discretia cititorilor, ci voi discuta despre efectele pe care le are o astfel de politica in economie - din punct de vedere teoretic. Asa deci, primul efect care apare intr-o astfel de situatie este lipsa de independenta a unei politici fiscale lucrative. Deficitul bugetar, conform cerintelor FMI, nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din PIB. Instrumentu cel mai eficient in tintirea inflatiei ar trebui sa fie rata dobinzii - in republica Moldova canalele de transmisie prin intermediul ratei dobanzii sunt slab dezvoltate (pot oferi referinte in acest sens la o lucrare de determinare a coeficientilor de transmisie in RM, la cerere). In acelasi context, rata de schimb va fi lasata sa floteze liber si sa se ajusteze corespunzator, lucrind ca o balanta automata. De aici rezulta, in primul rind, ca rata de dobinda va duce la ajustarea dezechilibrelor interne iar in al doilea rind modifica directia fluxului de capital strain. Astfel, ridicarea ratei de dobinda va duce la atragerea mai multor bani pe depozite si va restrictiona creditele ce va micsora in final presiunile inflationiste. In modelele de tintire a inflatiei insa, ratei de schimb valutar i se atribuie un rol de-a dreptul nesemnificativ. Astfel, de obicei se crede ca modificarea acestei din urma nu poate avea efecte de durata asupra PIB-ului, ceea ce pare a fi incorect. Problema cea mai mare nu este insa legata de aceasta problema. Intr-un regim de tintire a inflatiei cresterea coeficientului de import va presupune iarasi marirea ratei de dobinda pentru a anihila efectele inflationiste, rate inalte ale dobinzii devin iarasi atractive pentru arbitrajorii sau investitorii straini care vor intra pe piata cu capital strain ce iarasi va duce la cresterea presiunilor inflationiste si la marirea ratelor de dobinda prin sporirea concurentei pentru bani intre banci. Deci, concluzia pe care o putem trasa pe marginea celor expuse mai sus este faptul ca o tinta p a inflatiei si rate a dobinzii mai inalte i, vor duce inevitabil la aprecierea reala a monedei nationale, mai mult ca atit aceasta poate deveni un fenomen exploziv, cu efecte adverse nu doar asupra exportatorilor, care, inter alia, in republica Moldova nu se poate de spus ca sunt foarte afectati de acest fenomen (aproximativ 80% din acestia utilizeaza materie prima importata), ci si asupra investitorilor straini care vor insista si mai mult in cazul declansarii unui astfel de trend. Deci, efectele unei astfel de politici nu ar fi decit un soc asupra contului de capital care ar lasa autoritatile monetare fara replica si fara instrumente efective de lupta impotriva acestuia. Suntem la moment aparati de aceasta datorita crizei financiare mondiale si penuriei de capital si resurse creditare. Acum, in ceea ce priveste tintirea ratei de schim valutar, aceasta este la fel de ineficienta. Rata de schimb ca instrument monetar este lipsita de sens din cauza urmatoarei dihotomii: rata de schimb stabila ar asigura un flux stabil de capital, comert si un nivel relativ stabil al preturilor pe de alta parte insa dezechilibrul contului curent si de capital poate fi ajustat doar prin prisma modificarii ratei de schimb. O rata fixa este un regim de-a dreptul costisitor si greoi in administrare si contine riscul unui atac speculativ (criza asiatica 1997-1998), iar o rata flexibila creaza probleme pe plan intern descurajind investitiile si avind efecte adverse asupra consumului. Asa cum tarile in curs de dezvoltare sunt shock takers, si deci aceste economii ar fi in permanenta afectate de fazele de boom si bust din exterior. In aceste conditii nu ar exista: 1, o rata naturala de schimb spre care sa convearga rata reala; 2, piata valutara locala este prea subtire pentru a putea absorbi socurile eficient si 3, dependenta guvernului de creditele si finantarea din extern ar transforma automat economia intr-un shock taker. In concluzie, nici tintirea inflatiei si nici tintirea ratei de schimb valutar nu se arata a fi perspective incintatoare din punct de vedere a eficientei lor. Cu atit mai mult ca BNM are un grad foarte scazut de credibilitate si astfel indiferent de politica pe care o utilizeaza costurile sunt extrem de utilizate si aceasta nu se va schimba pina in momentul in care nu se vor intreprinde masuri prin care aceasta ar deveni mai deschisa pentru public si ar fi mai transparenta in actiunile sale, ar da semnale mai clare si nu ar iesi in fata publicului doar cu ambiguitati si comunicate prin care incearca sa dezminta informatiile eronate din presa autohtona. BNM singura trebuie sa genereze articole si publicatii fiindca doar asa ar putea sa astupe gurele rele si sa insufle incredere si profesionalizm. Din pacate, insa, la moment acest lucru nu este constientizat de conducerea bancii.... Parerea expusa este exclusiv personala si trebuie tratata atare. De fapt, nici una din aceste doua politici nu mi se pare rezonabila si bine argumentata, atit din punct de vedere teoretic cit si din punct de vedere practic. Mai mult, pentru republica Moldova si alte tari in curs de dezvoltare ele nu prea sunt binevenite. Voi argumenta parerea mea in cele ce urmeaza.
Ar fi bine in primul rind de definit un regim de tintire a inflatiei, care presupune in totalitatea sa urmatoarele: 1. anuntul public pe termen scurt sau mediu al tintei inflatiei; 2. scopul primordial de a mentine stabilitatea preturilor – scop caruia restul scopurilor se supun; 3, o strategie bine definita; 4. un grad ridicat al transparentei strategiei folosite prin publicarea regulata a planurilor, obiectivelor si deciziilor autoritatilor monetare; 5, responsabilitatea bancii pentru atingerea obiectivelor propuse; 6. independenta integrala operativa si decizionala a bancii de guvern.
Acum, nici nu ma voi osteni sa comentez care dintre aceste puncte sunt respectate si care nu lasind asta la discretia cititorilor, ci voi discuta despre efectele pe care le are o astfel de politica in economie – din punct de vedere teoretic.
Asa deci, primul efect care apare intr-o astfel de situatie este lipsa de independenta a unei politici fiscale lucrative. Deficitul bugetar, conform cerintelor FMI, nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din PIB. Instrumentu cel mai eficient in tintirea inflatiei ar trebui sa fie rata dobinzii – in republica Moldova canalele de transmisie prin intermediul ratei dobanzii sunt slab dezvoltate (pot oferi referinte in acest sens la o lucrare de determinare a coeficientilor de transmisie in RM, la cerere). In acelasi context, rata de schimb va fi lasata sa floteze liber si sa se ajusteze corespunzator, lucrind ca o balanta automata. De aici rezulta, in primul rind, ca rata de dobinda va duce la ajustarea dezechilibrelor interne iar in al doilea rind modifica directia fluxului de capital strain. Astfel, ridicarea ratei de dobinda va duce la atragerea mai multor bani pe depozite si va restrictiona creditele ce va micsora in final presiunile inflationiste. In modelele de tintire a inflatiei insa, ratei de schimb valutar i se atribuie un rol de-a dreptul nesemnificativ. Astfel, de obicei se crede ca modificarea acestei din urma nu poate avea efecte de durata asupra PIB-ului, ceea ce pare a fi incorect. Problema cea mai mare nu este insa legata de aceasta problema. Intr-un regim de tintire a inflatiei cresterea coeficientului de import va presupune iarasi marirea ratei de dobinda pentru a anihila efectele inflationiste, rate inalte ale dobinzii devin iarasi atractive pentru arbitrajorii sau investitorii straini care vor intra pe piata cu capital strain ce iarasi va duce la cresterea presiunilor inflationiste si la marirea ratelor de dobinda prin sporirea concurentei pentru bani intre banci. Deci, concluzia pe care o putem trasa pe marginea celor expuse mai sus este faptul ca o tinta p a inflatiei si rate a dobinzii mai inalte i, vor duce inevitabil la aprecierea reala a monedei nationale, mai mult ca atit aceasta poate deveni un fenomen exploziv, cu efecte adverse nu doar asupra exportatorilor, care, inter alia, in republica Moldova nu se poate de spus ca sunt foarte afectati de acest fenomen (aproximativ 80% din acestia utilizeaza materie prima importata), ci si asupra investitorilor straini care vor insista si mai mult in cazul declansarii unui astfel de trend. Deci, efectele unei astfel de politici nu ar fi decit un soc asupra contului de capital care ar lasa autoritatile monetare fara replica si fara instrumente efective de lupta impotriva acestuia. Suntem la moment aparati de aceasta datorita crizei financiare mondiale si penuriei de capital si resurse creditare.
Acum, in ceea ce priveste tintirea ratei de schim valutar, aceasta este la fel de ineficienta. Rata de schimb ca instrument monetar este lipsita de sens din cauza urmatoarei dihotomii: rata de schimb stabila ar asigura un flux stabil de capital, comert si un nivel relativ stabil al preturilor pe de alta parte insa dezechilibrul contului curent si de capital poate fi ajustat doar prin prisma modificarii ratei de schimb. O rata fixa este un regim de-a dreptul costisitor si greoi in administrare si contine riscul unui atac speculativ (criza asiatica 1997-1998), iar o rata flexibila creaza probleme pe plan intern descurajind investitiile si avind efecte adverse asupra consumului. Asa cum tarile in curs de dezvoltare sunt shock takers, si deci aceste economii ar fi in permanenta afectate de fazele de boom si bust din exterior. In aceste conditii nu ar exista: 1, o rata naturala de schimb spre care sa convearga rata reala; 2, piata valutara locala este prea subtire pentru a putea absorbi socurile eficient si 3, dependenta guvernului de creditele si finantarea din extern ar transforma automat economia intr-un shock taker.
In concluzie, nici tintirea inflatiei si nici tintirea ratei de schimb valutar nu se arata a fi perspective incintatoare din punct de vedere a eficientei lor. Cu atit mai mult ca BNM are un grad foarte scazut de credibilitate si astfel indiferent de politica pe care o utilizeaza costurile sunt extrem de utilizate si aceasta nu se va schimba pina in momentul in care nu se vor intreprinde masuri prin care aceasta ar deveni mai deschisa pentru public si ar fi mai transparenta in actiunile sale, ar da semnale mai clare si nu ar iesi in fata publicului doar cu ambiguitati si comunicate prin care incearca sa dezminta informatiile eronate din presa autohtona. BNM singura trebuie sa genereze articole si publicatii fiindca doar asa ar putea sa astupe gurele rele si sa insufle incredere si profesionalizm. Din pacate, insa, la moment acest lucru nu este constientizat de conducerea bancii….

Parerea expusa este exclusiv personala si trebuie tratata atare.

]]>